Unul din coșmarurile cele mai mari pe care le-am avut mereu când am călătorit în străinătate, a fost să nu cumva să ne trezim că nu mai avem acte / carduri / bani / telefoane.
Și, pentru că de ce ți-e frică, de aia nu scapi, chiar am pățit-o de curând. Adică ne-au furat hoții aproape tot ce aveam la noi. Nu ne-am permis luxul de a ne plânge de milă și am acționat repede.
Primul lucru – sună la bănci și la poliție
Imediat după ce am fost jefuiți, am pus mâna pe telefonul lui Mihai și i-am blocat cardul Revolut.
Apoi am sunat la bănci să blocăm cardurile de credit și debit. O chestie FOARTE importantă aici a fost că Mihai a putut să își blocheze cardul doar temporar. Vă zic imediat de ce a fost așa de important.
În timp ce eu dădeam telefoane la bănci, Mihai a contactat poliția.
Blochează cartela SIM
Dacă ai abonament, e bine să îți bochezi cartela, că nu vrei să te trezești cu un cost suplimentar aiurea. Better safe than sorry.
Depune plângere la poliție
Deși probabil plângerea o să ajungă să strângă praf într-un sertar, e bine să mergi la poliție să o depui. La urma urmei, nu mai ai acte și trebuie anunțat. Nu știi cine ți le găsește și ce gând îți pune. Noi am fost în aceeași zi. Pe baza documentului, am putut circula în continuare cu mașina.
Pentru telefon ni s-a cerut codul IMEI, un fel de CNP al telefonului cu care l-ar putea identifica în cazul în care va mai fi pornit. E scris pe cutia originală, așa că hoarder-ița din mine s-a bucurat că nu am aruncat-o.
La poliție am fost impresionați. Pe baza video-ului nostru, din 3 click-uri polițistul l-a găsit pe unul din hoți. Da, da! Fără pix și hârtie și „Scrie acolo: …”.
Cum ne-am descurcat noi după ce am rămas fără bani și carduri
Asta ne-a durut foarte tare. Ne-am dat seama ca am ramas cu 50 de cenți și foarte puțină mâncare. Ok, now what?
Trebuia să lăsăm rulota undeva în siguranță ca să ne rezolvăm noile probleme. Am mers într-un camping, da’ acolo nu acceptă să plătești cu nasturi, ci doar bani cash sau carduri.
Aici a fost foarte important că Mihai și-a blocat doar temporar cardurile de la Banca Transilvania și că cei de la BT au aplicația lor BT Pay pe care Mihai o folosește. Am deblocat cardul lui Mihai, am plătit cu telefonul și am blocat iar cardul.
Aveam nevoie, totuși, și de cash. Bine că am rămas cu pașapoartele, așa că am putut primi bani de acasă prin MoneyGram. Am avut noroc și că avem prieteni săritori care s-au oferit să ne ajute și că Mihai are o soră care îl iubește și ne-a rezolvat problema.
Procuri și împuterniciri – cum recuperezi din acte fără să mergi în țară
Asta a fost o provocare. Aveam nevoie de acte, carduri și cartela mea SIM. O modalitate simplă prin care am făcut rost de un card bancar a fost Revolut. Am comandat un card care a ajuns in 3 zile în Londra, la vărul Sorin, care a profitat și ne-a făcut și o vizită. Na, totul răul înspre bine!.
Pentru restul de acte ne-am gândit să încercăm să rezolvăm la Consulatul României din Barcelona. Am aflat că ne trebuie programare. Următoarea dată disponibilă – peste o luna. Serios?! Păi și cum să stau să aștept o lună dacă eu eram doar în trecere pe aici?! Am mers fără programare. După lacrimi și rugăminți, s-a făcut o excepție pentru noi. Așa că:
- am făcut procură să ne poată scoate tatăl lui Mihai duplicate ale permiselor de conducere
- am făcut procură să ne poată scoate carduri bancare
- am trimis documentele în original în țară cu DHL-ul și au ajuns a doua zi
Am împuternicit-o, apoi, pe mama să îmi scoată cartela SIM și mi-am putut accesa contul Revolut și Yahoo! (yep..și cu ăla am avut probleme)
După două săptămâni și jumătate am primit cardurile bancare și cartela SIM din țară.
Permisele de conducere nu le-am primit, că de procură pentru buletine ni s-a zis că nu avem nevoie. Bineînțeles că trebuie. În original.
Și chiar dacă am fi avut buletinele probabil că tot ar fi lipsit ceva… un dosar cu șină, un pix albastru… ceva!
Concluzii
După toată pățania din Spania, țin să mulțumesc părinților că m-au lăsat să ma uit la telenovele când eram mică și m-am putut descurca în situații neplăcute. Cine-a zis că telenovelele n-o să mă ajute niciodată în viață să își ceară scuze!
Mulțumim tuturor prietenilor care ne-au sărit în ajutor, fie și doar cu o vorbă de încurajare!
La urma urmei ce contează e că ne-am descurcat cumva și că toată întâmplarea ne-a apropiat și mai tare și ne-a învățat să ne descurcăm. Și de atunci ne iubim și mai tare!
Ai voștri plecați în lume,
